Kaas chante Piaf chante l’Amour
Publicat de Alina Vasiliu in categoria cultura
Bucureşti, Sala Palatului, 23 iunie 2013. Un spectacol pe care l-am aşteptat aproape cu voluptate, ca pe o întâlnire amoroasă. Căci ce este muzica lui Edith Piaf, în întregul ei, decât un „hymne a l’amour”… Imn iubirii în toate formele şi cu toate contradicţiile ei.
Patricia Kaas, o artistă imensă, a fost pe scenă Piaf, dar nu doar Piaf. A cântat cu toată fiinţa, şi-a dansat propriile pasiuni, a suferit, a zâmbit, s-a bucurat, a comunicat cu publicul, a povestit, a căzut şi s-a ridicat, întruchipând femeia cu toate paradoxurile ei. A oferit, în două ore, un curs intensiv despre iubire şi eternul feminin, predat prin intermediul artei, printr-un canal direct de la inimă la inimă. Catharsis, frate!, cum s-ar zice… Citeste mai departe…
Etichete: edith piaf, hymne a l'amour, kaas chante piaf, patricia kaas, patricia kaas concert sala palatului
Despre Lana şi golurile apoase din lapte
Publicat de Alina Vasiliu in categoria cultura
„Veethoven…, făi!”, piesa de teatru care a avut în week-end-ul trecut două reprezentaţii în subsolul restaurantului Champs, este povestea unei doctoriţe autoclaustrate şi obsedate de Beethoven, un fel de Miss Havisham al cărei singur vizitator este Piranda furnizoare de lapte (uneori diluat cu apă) dimineaţa. Piesa este scrisă de Lana Moscaliuc, regizată de Iulian Enache şi jucată de autoare împreună cu Luiza Martinescu-Toma şi cu Remus Archip. Citeste mai departe…
Etichete: iulian enache, lana moscaliuc, luiza martinescu toma, remus archip, teatru, veethoven fai!
Un miliard şi jumătate bani publici pentru libidoul lui Mazăre
Publicat de Alina Vasiliu in categoria Articole diverse
Un miliard şi jumătate de lei vechi, atât costă ultimul clip de promovare în ţară şi în lume a salvamarului în budigăi mulaţi. Desigur că nu mai e nimeni în România care să nu fi aflat cât de idioţi suntem noi constănţenii pentru că votăm un asemenea măscărici drept primar. În curând nu va rămâne niciun colţ de lume în care să nu fie cunoscute multele şi scandaloasele ipostaze în care diva de la malul Mării Negre pozează: hitlerist, mafiot, dansator brazilian, ţar, faraon, Ulise şi, în cele din urmă, salvamar. Zic „divă” pentru că e un substantiv cu sens îmbogăţit în ultimii ani de curvăsărie (cum ar zice Becali), şi nu-şi are corespondent masculin la fel de elocvent; pentru că dorinţa primarului de a epata atât prin aspect, cât şi… oral este egală cu aceea manifestată de alte „dive” contemporane precum Andreea Tonciu, Sânziana Buruiană sau Simona Sensual; dar şi pentru că atracţia lui Mazăre faţă de culori tari, farduri şi costume somptuoase marca Botezatu are ceva feminin în ea. Citeste mai departe…
Etichete: imn mamaia, mazare, turism sexual
De ce am intrat în Mişcarea Populară
Publicat de Alina Vasiliu in categoria miscarea
Pentru că sunt nemulţumită, profund nemulţumită, şi mi-e frică de ce ar putea aduce viitorul.
Mai precis: Citeste mai departe…
Etichete: Constanta, echipa, miscarea populara, presa
PDL este un măr putred
Publicat de Alina Vasiliu in categoria politica
Eram sigură că discursul anti-corupţie al Monicăi Macovei nu va avea ecou în PDL. Unii spun că nu ar fi trebuit să intre în cursă pentru că a diminuat şansele Elenei Udrea în faţa lui Blaga, doi oameni politici abili, dar în mod egal compromişi. Citeste mai departe…
Etichete: alegeri, Basescu, Blaga, Monica Macovei, PDL, reformisti, Udrea
Poet, marinar şi jurnalist – seara lui Eduard Zalle în Clubul Phoenix din Constanţa
Publicat de Alina Vasiliu in categoria cultura
Vineri, 16 noiembrie
Actorul Eusebiu Ştefănescu şi trei cunoscuţi cântăreţi de muzică folk au venit în clubul Phoenix pentru a participa la evenimentul prietenului lor, poetul marinar din Constanţa. A fost o lansare mai puţin obişnuită a unui volum de sonete – „Frământările înţeleptului vrăjitor” şi a unui album de muzică folk -„Cântece de iarmaroc”, versurile amândurora fiind semnate Eduard Zalle. Citeste mai departe…
OAMENII NU TRĂIESC ÎN FIECARE ZI
Publicat de Alina Vasiliu in categoria metanoia
Emanoil Bucuţa, Fuga lui Şefki, Editura Cartea românească, Bucureşti, 1927:
„Cele vechi nu sânt moarte, ci se întorc. Altfel de unde ar veni sfatul şi ce putere ar mai avea pilda? Sântem ca apele care intră în albii făcute şi numai aşa pot să curgă şi să nu-şi risipească izvorul. Noi, cari ne-am închinat altarului, trăim întrutotul după viaţa lui Isus. Îi ştim de lungă citire cuvintele pe dinafară, iar în faptele lui ne adâncim cu desfătare. Niciodată nu ni-e mai bine decât dacă simţim cum ne sparge carnea pălmii şi ne trece prin oase pironul răstignirii. Pentrucă oamenii nu trăesc în fiecare zi. Trăesc din când în când, în vreun mare al lor, fiinţă pământeană sau Dumnezeu coborît între noi şi făcut om, şi apoi toţi calcă prin veacuri pe urmele lui, spun ce-a spus el, fac ce-a făcut el. Lumea trăeşte o vreme ca să se potrivească învăţăturilor lui. Până când stăpânul tăriilor socoteşte zodia încheiată şi trimete pe altcineva să sfărâme tiparul şi să toarne altul. Oamenii se nasc atunci din nou prin el. Noi ne-am născut prin voia fiului de tezlar din Nazaret, ai lui sântem şi din ce-a pus el atunci aşezământ, stropindu-l cu sânge, nu putem ieşi. Toate se întorc.” (pagina 160)
Mazăre forever (II)
Publicat de Alina Vasiliu in categoria politica
Între timp, Constanţa…
…este un oraş mizerabil. În 12 ani, primăria lui Mazăre nu a lăsat nimic palpabil în urma ei. Nicio clădire, niciun monument important. Doar dacă vreţi să considerăm ca monumente fântânile arteziene…
Urbanism
Desigur, oraşul s-a umplut de construcţii noi, la fel şi Mamaia, dar este vorba de clădiri de locuit, de hoteluri şi de clădiri de birouri. Au fost ridicate pe orice petic disponibil de iarbă verde, chiar dacă au răpit oamenilor spaţiul vital sau dreptul la lumină. Un plan urbanistic nou şi modern al municipiului nu există, tocmai pentru a permite (probabil, contra unor comisioane) construcţiile haotice, fără impunerea unui regim de înălţime, unui stil coerent sau unor distanţe decente între clădiri. Aprobările sunt date pe bandă rulantă de Consiliul Local Municipal, maşină de vot perfect strunită de PSD-ul local, for în care nimeni nu ridică obiecţii şi toţi „politicienii” stau cu mâinile la spate sau pe batistuţă (vorba vine…) atunci când nu trebuie să ridice cartonaşele verzi inscripţionate cu „PENTRU”. Citeste mai departe…
Etichete: alegeri locale 2012, candidat independent, Constanta, mazare, promisiuni
Mazăre forever (I)
Publicat de Alina Vasiliu in categoria politica
După mine, Mazăre o să rămână primar al Constanţei până când o să renunţe singur sau până când va fi condamnat pentru una sau alta dintre faptele sale. Făcând priză cu realitatea, nu pot să mă iluzionez că un candidat minune îl va „spulbera”. Şi, în genere, faci mai bine priză cu realitatea atunci când nu mai eşti implicat în joc, atunci când priveşti de pe margine, când nu citeşti chiar tot ce se scrie pe subiect şi când te laşi pătruns de acea rumoare ce transmite subtil opinia publică.
De-a lungul carierei de jurnalist anti-Mazăre, au venit mulţi la mine să îşi arate dezamăgirea faţă de alegerea plebei şi să-şi manifeste disponibilitatea de a „face ceva” pentru ca acest mic dictator local să nu mai poată accede la poziţia din care poate face ce vrea cu oraşul şi cu banii noştri. Eu însămi aveam, din timp în timp, impresia că nu fac destul şi contemplam posibilitatea de a înfiinţa o fundaţie, un partid, un tip de organizaţie care să se poată implica mai mult şi care, eventual, să găsească un om sau mai mulţi să-i facă faţă în alegeri. Pentru că, aşa cum spuneam, atunci când eşti în joc, e mai greu să-ţi dai seama de superioritatea strategică şi materială a adversarului. De fapt, îţi dai seama, dar nu realizezi dimensiunea decalajului şi crezi, cu naivitatea jucătorului cinstit, bine stimulat psihic de antrenor, că, dând tot ce poţi, făcând efortul maxim, este imposibil să nu reuşeşti. Citeste mai departe…
Etichete: alegeri locale 2012, Constanta, mazare
Vot alb, lucid
Publicat de Alina Vasiliu in categoria politica
Pentru că pe Freeex se vehiculează ideea introducerii VOTULUI ALB, postez acest articol pe care l-am publicat în 23 Septembrie 2008, în ziarul Cuget liber:
La vremea euro-parlamentarelor, se indignase un cititor fidel vizavi de un articol din Cuget Liber care propaga ideea absenţei la vot. Intenţia ziaristului era, evident, determinată de o mare dezamăgire şi de o cunoaştere profundă a lumii politice. Am primit chiar o cerere oficială de la cititor ca redactorul respectiv să fie concediat pentru că a îndrăznit să scrie aşa ceva.
Pe atunci încă mă îndoiam că ar fi oportun ca, în semn de protest, pur şi simplu să nu te duci la vot. Idei din acelea gata mestecate despre conştiinţa civică mă bântuiau.
Nici acum nu sunt convinsă că voi sta acasă în 30 noiembrie, dar am citit ceva relevant pentru formarea unei conduite electorale. „Eseu despre luciditate” de Jose Saramago relatează situaţia ipotetică, dintr-o capitală imaginară, în care TOŢI cetăţenii s-au prezentat la vot, iar 90 la sută dintre ei au lăsat să cadă în urne buletine albe. Prin urmare, conform legii din ţara imaginară, alegerile locale nu au putut fi validate căci partidele nu au întrunit procentele necesare şi a fost organizat un nou scrutin. Populaţia a repetat întocmai votul şi la a doua strigare. Citeste mai departe…
